ALO!!!…AJUTOOOR!…112? /30/2019..

AJUTOR!…vine iar ,,10 august,,!

Acesta este un articol cu fapte concrete și nu ,,abstracte,, , după cum poate au crezut unii cititori ai ,,pamfletului ,, anterior pe care abia îl postasem  de 10 minute, ieri ( http://aideceromaniajournal.com/wp/blog/2019/07/26/henri-iii-et-sa-cour/) și am și fost izbit, ca voi toți, de următorul ,,breaking news,, mai înfiorător decât cel ,,stins,, prin curgerea ireversibilă a timpului .

Postarea e necesară și pertinentă situației deoarece sunt încă surprins să constat că mai sunt unii care dau vina încă pe ,,karma,, și încă mai cred că e doar ,,providența,, , ,,soarta,,  , ,,impersonalul,,  care alege pe capul cui să aducă o nenorocire și indiferent ce ar face cei îndreptățiți și obligați totodată să încerce măcar să prevină, tot nu ar conta.

Ba contează! Contează sentimentul de (in)siguranță pe care îl au românii  după fiecare reacțiune a autorităților constituite fix pentru a veghea și lua cele mai bune decizii pe timp de ,,pace,, pentru ca atunci când apare ,,războiul,, (criza, evenimentul) nu mai e timp ,,de lege ferenda,,  , ci doar de acțiune cât mai clară si experimentată, după zeci de exerciții , instruiri si antrenamente reale  nu simulate și ,,dovedite,, doar pe hârtie.

Cu siguranță nu ar mai fi prea multe de spus, decât cel puțin o rugăciune pentru liniștirea sufletelor desprinse atât de brutal de această existență efemeră ( un simplu punct care delimitează două infinituri absolute) și contrar firescului curs al vieții, dacă sentimentul general ar fi că s-a făcut tot posibilul pe moment, dar și mai apoi , s-au ajustat toate sincopele descoperite și asumate în mod onest pentru ca următorul moment, care garantat vine,  să fie și mai bine întâmpinat.

Din minciună însă, nu poate ieși niciodată ceva bun.

O mostră a unei minciuni prin care ne furăm singuri căciula ( mai bine zis ne-o fură unii cărora le permitem, așa, în ansamblu, ca națiune) o voi reproduce în cele ce urmează astfel cum a fost ea concepută și supusă analizei și avertizării cu mult timp înainte. Dar din păcate, deși îi înțeleg pe cei zdruncinați în mod direct,  care cer capetele celor 2-3 funcționari, de la momentul intervenției, nu pot să înțeleg de ce toți ceilalți nu se concentrează pe rădăcina răului, pe cauză și nu pe efect.

Așadar, poate unii încă se mai pot minuna de ,, realitățile,, MAI și modul cum au înțeles, în general, până acum decidenții să ,,gestioneze,, vulnerabilitățile sistemului,, . Păstrând CERCUL închis.

Numai că, dacă nu vom rupe odată acest ,,CERC vicios,,  prin solidaritate și reinstaurarea principiilor și modelelor veritabile  de urmat, rămâne doar ,,legea junglei,, și ,,scapă cine poate,, și cum poate… adesea călcând în picioare drepturile celui de lângă el.

Extras din acțiunea mea cu nr ( culmea, aici ironia sorții) 112…:

 

,, Pentru a vă convinge că situația nu este nicidecum una forțată, singulară sau malițios prezentată de mine vă rog să rememorați evenimentele recente din 10 august 2018, în urma cărora, din cauza acelorași ,,dispoziții interne,, , circumscrise unui interes de grup, preluate  și chiar augmentate din exces de zel sau incompetență de ,,șefi mai mici,, , au fost puse in pericol integritatea fizică, sănătatea și chiar viața atât a unor cetățeni care manifestau în scop pasnic (din moment ce unii au apreciat să vină si cu copiii la protest), dar și a angajaților MAI, respectiv jandarmi și polițiști care, pentru atingerea scopului privind creearea unei stări de pericol pentru ordinea de drept, reflectată în opinia inițiatorilor prin bruscarea reprezentanților puterii de ocrotire si restabilirea a ordinii publice, au fost coordonați spre o izolare cu consecințe evidente, din punctul de vedere al psihologiei maselor în asemenea situații, chiar și fără agitatorii imixtionați ( un punct de vedere personal), în marea masă a cetățenilor cu o viziune democratică asupra unei atitudinii civice.

Nu intru in detalii pe care nu le cunosc, dar care se vor afla cu siguranță cândva,  de preferat cât mai recent, printr-o cercetare obiectivă, completă, corectă, susținută și imparțială asupra imprejurărilor si eventual factorilor si persoanelor responsabile de  consecințele deciziilor luate, însă să nu creadă nimeni că, pe nedrept hulita meserie de jandarm, pe de-antregul ei, din cauză unora, comandanți de regulă ( deoarece fiind un sistem militar, masele constituite in angajatii-jandarm se pliază mult mai bine pe direcțiile si comenzile date de sus in jos) si din cauză că nu sunt scoși în față din întreaga entitate, nu face decât să slăbească încrederea romanilor în misiunea  instituției per ansamblu, dar mai grav, să slăbească implicarea, dăruirea și devotamentul funcționarilor conștiincioși ( până acum poate ) în a-și îndeplini sarcinile, deloc ușoare, cât mai bine, indiferent cât de mic si insignifiant poate părea postul fiecăruia în toată organigrama.

Poate data viitoare chiar va fi nevoie pentru reușita unei misiuni cu un pericol mult mai real și de convingerea individuală a fiecărui jandarm că acționează în scopul național și nu a unei entități sau alta, care se perindă prin funcțiile de decizie.

Tin să rămână scris aceste lucruri în susținerea condițiilor precare in care trebuie să ne desfășurăm activitatea noi, simplii executanții în MAI, deoarece din experiența pe care o impărtășesc cu cea mai mare speranță că totuși vom intelege odată, cât mai mulți,  că binele comun stă in acțiunile sau inacțiunile noastre, ale fiecăruia în parte și deși  în prezent, de cele mai multe ori, o luare de poziție nu mai mișcă pe nimeni, chiar dimpotrivă, atrage oprobiul majorității (deoarece s-a reușit ,,performanța,, ca prin practici similare cu cele prezentate în prezenta acțiune să se creeze, in opinia mea o majoritate amorfă, constatare pe care o poate face oricine prin raportarea la situația din orice entitate lucrativa de stat, mai mică sau mai mare),

Momentul în care nu vom mai încerca și ,,vom depune armele,, abia atunci nu mai este nimic de făcut pentru noi ca națiune ( doarece ca individid regulile supravietuirii în lume sunt evidente și fiecare este liber să  facă ce vrea si ce crede, cu condiția să nu intre peste teritoriul altui individ- practic asta e limita impusă de legi și norme și care face diferența dintre  legea junglei, a Talionului si societățile moderne care proclamă o convenție socială pentru o bunăstare generală a membrilor comunității: tară, națiune, trib sau orice altă formă de asociere).

Pentru a coborî în  ,,meandrele concretului,, și pentru a înțelege de ce cred eu că nu vom afla prea curând adevarul sau persoanele care au decis să influențeze viața unor semeni colegi ( ca victime colaterale planului) și să mai și adauge o nouă filă în dezbinarea socială prin polarizarea taberelor de români create si pozitionate pro sau contra,  o să fac o referire la un  alt dosar penal ( aparent simplu)  a cărui stare de fapt o să o prezint succint , (dar care poate fi consultată conform rechizitoriului atasat in format electronic)

Pentru a ințelege ce vreau să spun vă propun o scurtă introducere în obiectul dosarului penal nr. 640/P/2014 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București:

 

,,Examinând dosarul cu nr. de mai sus, privind pe inculpaţii:

ŞERBAN VIOREL, subofiţer în cadrul UM …. Drobeta Turnu Severin cu grad militar de plutonier adjutant, cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea a 8 (opt) infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de:

  • 291 alin. 1 cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Jeflea Adrian Ioan);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( transferul lui Ardelean Cosmin Dorel);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Mozăceanu Cătălin Nicuşor);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Indrei Cosmin Marius);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Cotîrţă Valentin);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( transferul lui Măroiu Adrian);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. ( transferul lui Puşcu George din cursul anului 2012);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( mutarea lui Puşcu George din cursul lunii mai 2014)

toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen.;

PUŞCU GEORGE MARIUS, agent principal de poliţie în cadrul I.P.J. Timiş, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 292 alin. 1 C. pen. şi o infracţiune de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C. pen., toate  cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen. şi

 

CIORÎIA ŞTEFĂNIŢĂ, subofiţer operativ în cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Craiova cu grad militar de plutonier, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă prev. de art. 48 rap. la art. 291 C. pen. şi art. 48 rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen.

E X P U N   U R M Ă T O AR E L E

  1. ÎN FAPT:
  2. Prezentarea generală a faptelor

Inculpatul ŞERBAN VIOREL, a pretins şi primit diverse sume de bani cuprinse între 4000 şi 10.000 de lei, lăsându-i pe martorii denunţători Mozăceanu Cătălin Nicuşor, Indrei Cosmin Marius, Jeflea Adrian Ioan, Măroiu Adrian, Ardelean Cosmin Dorel, Cotîrţă Valentin, şi pe inculpatul Puşcu George să creadă că are o reală influenţă asupra persoanelor cu funcţii de conducere în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, printre care, directorul general al D.G.P.M.B., cms. şef de poliţie Pruteanu Mihai, inspectorul şef al I.P.J. Timiş, cms. şef de poliţie Muntean Sorin, directorul Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a M.A.I., chestor de poliţie Ion BURCIU, directorul Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române col. Zaharia Marian, inspectorul general al Jandarmeriei Române, general-maior Mircea Olaru, inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă   general Ion Burlui, şeful Serviciului resurse umane din cadrul I.G.S.U. col. Stanciu etc., şi că în schimbul banilor pretinşi şi/sau primiţi îşi va exercita influenţa pe lângă aceste persoane astfel încât martorii denunţători să obţină aprobarea sau urgentarea cererilor de mutare/transfer dintr-o localitate în alta sau de la o unitate de jandarmi la o unitate de poliţie.

În realitate, inculpatul ŞERBAN VIOREL nu are influenţă asupra niciunei persoane cu funcţie de conducere din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, însă le-a creat convingerea martorilor denunţători că are o reală influenţă asupra unor astfel de persoane prezentându-le cărţile de vizită ale unor ale unor parlamentari sau efectuând diverse apeluri telefonice şi le oferea denunţătorilor să vorbească la telefon cu asemenea persoane.

În vederea obţinerii rezultatelor urmărite de martorii denunţători, respectiv transferul de la o unitate de jandarmi la o unitate de poliţie sau mutarea dintr-o localitate în alta, inculpatul ŞERBAN VIOREL apela persoanele cu funcţii de conducere din structurile M.A.I. şi, folosindu-se de calităţi mincinoase, cea de europarlamentar (precum RENATE WEBER, CORINA CREŢU, CRISTIAN SILVIU BUŞOI, VICTOR BOŞTINARU) le solicita să aprobe transferul sau să urgenteze procedurile de transfer ale martorilor denunţători justificându-şi solicitările prin faptul că persoanele în favoarea cărora intervine au o situaţie familială dificilă.

Ulterior convorbirilor în care inculpatul lua legătura cu persoanele cu funcţii de conducere, îi apela pe martorii denunţători şi le solicita să contacteze telefonic aceleaşi persoane cărora să le comunice că vin din partea respectivilor europarlamentari cu solicitarea de a le fi avizate favorabil sau aprobate cererile de transfer.

În modalitatea descrisă mai sus, inculpatul ŞERBAN VIOREL a pretins şi primit de la martorul denunţător Mozăceanu Cătălin Nicuşor suma de 10.000 de lei, de la  Indrei Cosmin Marius a pretins suma de 10.000 de lei, de la Jeflea Adrian Ioan a pretins suma de 10.000, de la Măroiu Adrian a pretins suma de 1000 de euro şi a primit suma de 4100 de lei, de la Cotîrţă Valentin a pretins suma de 4550 de lei şi a primit suma de 4450 de lei, de la Ardelean Cosmin Dorel  a pretins suma de 4400 de lei din care a primit 300 de lei, de la inculpatul Puşcu George Marius, în cursul anului 2012 a pretins şi primit suma de 4000 de lei, iar în cursul lunii mai 2014 a pretins suma de suma de 500 de euro…

Pentru a înțelege că aflarea adevarului de către opinia publică este doar o problemă de semantică acolo unde ,,sistemul lor,,  al celor de tipul ,,o mana o spala pe alta,, voi posta si concluziile anchetei:

Constatând că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi legal administrate, precum şi că faptele descrise mai sus există, au fost săvârşite de inculpaţi şi că aceştia răspund penal,

 În temeiul art. 327,  lit. a) din C. proc. pen.,

  1. În temeiul art. 327 lit. b, raportat la art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a, art. 16 lit. h din C. proc. pen şi art. 292 alin. 2 C. pen.

                       

D I S P U N:

  1. Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului ŞERBAN VIOREL, subofiţer în cadrul UM …. Drobeta Turnu Severin cu grad militar de plutonier adjutant, fiul lui ……., născut la data de …………, în loc. Segarcea, jud. Dolj, dom. în mun. Drobeta Turnu Severin, …………., jud. Mehedinţi, CNP ……………, pentru săvârşirea a 8 (opt) infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute de:
  • 291 alin. 1 cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Jeflea Adrian Ioan);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( transferul lui Ardelean Cosmin Dorel);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Mozăceanu Cătălin Nicuşor);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Indrei Cosmin Marius);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ( transferul lui Cotîrţă Valentin);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( transferul lui Măroiu Adrian);
  • 291 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. ( transferul lui Puşcu George din cursul anului 2012);
  • 291 alin. 1 C. pen. ( mutarea lui Puşcu George din cursul lunii mai 2014)

toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen.;

  1. Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului PUŞCU GEORGE MARIUS, agent principal de poliţie în cadrul I.P.J. Timiş, fiul lui …………, născut la data de …………., în municipiul Tîrgu Jiu, jud. Gorj , cu domiciliul în sat Sănăteşti nr. ., jud. Gorj, CNP. ………….., pentru săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 292 alin. 1 C. pen. şi o infracţiune de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C. pen., toate  cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen. şi
  2. Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului CIORÎIA ŞTEFĂNIŢĂ, subofiţer operativ în cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Craiova cu grad militar de plutonier, fiul lui Marcel şi Ana, născut la data de 1…………, în mun. Craiova, jud. Dolj, cu domiciliu în mun. Craiova, s…..  jud. Dolj, posesor al C.I. s….., eliberată la data de ….. Craiova, CNP …………………

pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă prev. de atr. 48 rapt. la art. 291 C. pen. şi art. 48 rapt. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen.

  1. Clasarea cauzei faţă de martorii denunţători Mozăceanu Cătălin Nicuşor, Indrei Cosmin Marius, Jeflea Adrian Ioan, Măroiu Adrian, Ardelean Cosmin Dorel şi Cotîrţă Valentin pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. 1 C. pen., întrucât faţă de aceştia există o cauză de nepedepsire prev. de art. 292  alin. 2 C. pen.
  2. Clasarea cauzei faţă de martorul denunţător Gherlan Marius Dan pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă prev. de art. 48 rapt. la art. 292 alin. 1 C. pen. întrucât faţă de  acesta există o cauză de nepedepsire prev. de art. 292  alin. 2 C. pen.

Se stabilesc cheltuieli judiciare în cuantum de 15.000 lei, care potrivit art. 274 alin. 1 şi 2  C. proc. pen. urmează a fi suportate de inculpaţii Şerban Viorel, Puşcu George şi Ciorîia Ştefăniţă.

De asemenea, onorariile apărătorilor din oficiu rămân în sarcina statului potrivit art. 274 alin. 1 teza a II-a.

În temeiul art. 329 din C. proc. pen., prezentul rechizitoriu însoţit de 3 copii certificate şi de dosarul cauzei se transmite, TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, competent să judece cauza în fond, potrivit art. 36 alin. 1 lit. a rapt. la art. 44 alin. 4 din C. proc. pen., urmând a fi citate următoarele persoane:

INCULPAŢI:

  1. Şerban Viorel, Serviciu Independent de Reţineri şi Arest Preventiv;
  2. Puşcu George în Timişoara, Complexul Studenţesc, str. …..a.Timiş cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură la sediul C.I. avocat Maleta Marius Răzvan , ………………, jud. Timiş;
  3. Ciorîia Ştefăniţă în mun. Craiova, str. ……………………jud. Dolj;

MARTORI:

  1. ION CONSTANTIN – Craiova, …………., jud. Dolj
  2. OLARU MIRCEA – Bucureşti, …………………., sector 3
  3. MOZĂCEANU CĂTĂLIN-NICUŞOR – Mun. Slatina, ………………… jud.Olt
  4. MUNTEAN SORIN-PETRU – Mun. Timişoara, ……………jud. Timiş
  5. SÎRCA ALEXANDRU – Mun. Timişoara. ……………………jud. Timiş
  6. MĂROIU ADRIAN – s., Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi
  7. COTÎRŢĂ VALENTIN-MARIAN – Mun. Timişoara, s………………………….jud. Timiş
  8. ZAHARIA MARIAN – Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
  9. POPA MIHAI – U.M. …………. Timişoara
  10. COSMA DUMITRU – Mun. Timişoara, ………………….. jud. Timiş
  11. GHEORGHE ALIN-EMANUEL – Mun. Timişoara, ……………………, jud. Timiş
  12. GHERLAN MARIUS-DAN – Mun. Timişoara, …………………….. jud. Timiş
  13. POPESCU GHEORGHE – Mun. Timişoara, …………………….. Timiş
  14. ARDELEAN COSMIN DOREL – sat Bogda …………………… jud. Timiş
  15. JEFLEA ADRIAN – Mun. Bucureşti, …………………….sector 5
  16. INDREI COSMIN MARIUS, Mun. Brad, …………………….jud. Hunedoara;
  17. PRUTEANU MIHAI, Mun. Bucureşti, ………………, Sector 3;

 

  1. RENATE WEBER, Bucureşti, …………………….sect. 3,

                     

P R O C U R O R  M I L I T A R,

                                                              căpitan magistrat

Eu unul, tocmai asta am constatat citind acest rechizitoriu în anul 2014, respectiv că urmărirea penală nu este completă, iar garanția respectării principiului aflării adevărului este doar praf în ochi.

Nici nu aș vrea să fac prea multe precizării in legătură cu acest caz, dar vă conjur să ințelegeți că toate exemplele și ,,divagațiile,, ( cum le vor spune cu siguranță pârâții) nu fac decât să argumenteze aceeași idee a conditiilor de muncă din MAI, a modului de gestiune a resursei umane, a discriminării evidente dintre măsurile folosite pentru a oprima sau ignora un polițist cinstit, oarecare și un ,,pilos,, cu beneficii pentru șefii cu puteri discreționare, mai nou, după ultimele modificări aduse Statutului Polițistului și cu aceeași ipocrizie dezarmantă dintre discursul public si faptele lor in interiorul instituției.

Astfel,  organul de urmărire penală, după cum ați putut constata, nu a gasit nimic în neregulă din punct de vedere penal pentru faptul că generali, colonei, șefi ai Politiei Române, ai Jandarmeriei Române au trecut peste orice norme legale, de proceduri interne sau interdictii  temporare de transfer, iar ministerul de resort, cu toti ministrii care s-au perindat în funcție, nu au văzut nicio vulnerabilitate in faptul că doi subofițeri/agenți au făcut efectiv,, varză,, un sistem de apărare, ordine publică și securitate națională al României în ansamblu, doar prin ,,tresărirea,, unor comandanții cu putere de decizie, de la cele mai inalte paliere, la auzul unor nume de politicieni.

Asta este, din păcate, realitatea cruntă și care în prezent a devenit și mai dezastruoasă, deoarece, odată cu trecerea timpului, resursa umane selectată de ,,ei,,  a sufocat orice colț al administratiei publice și implicit al Poliției Romane.

Ar fi trebuit, astfel, să le sară in ochi ministrilor MAI cel puțin prostia, dacă nu faptele penale si abaterile săvârșite în scopul lor personal de a-și păstra funcțiile cu orice preț, de a-și sporii șansele de a ,,urca mai sus,, în ierarhiile ministerului.

Fie că observați, în aceiași logică cu mine consecințele sau nu, eu tot imi fac datoria să avertizez că acestea sunt aceleași vulnerabilități din data de 30 octombrie 2015 ( Colectiv- IGSU),  10 august 2018 (Jandarmeria si Poliția) la nivel național, 22.11.2017( IPJ Timiș-Gruparea de Jandarmi mobilă Timiș) la nivel local si  care au un grad de probabilitate ( după cum le place celor din DGA, care au implementat sistemul MARC) de peste 90% de a se manifesta și in prezent sau viitor, conform proverbului romanesc ,,ce semănăm aia culegem,,.

Poate vă întrebați totuși ce treabă are în concret cu mine această speță, în afară de ideea cu modul defectuos și pe alocuri ilegal de gestiune a resurselor umane în MAI.

Pertinența speței mai ține și de conjunctura anului 2014 când, dezamăgit și hăituit ( în cel mai crunt și indelungat mod posibil) de același sistem de persoane pe care o să-l aflați pe dea-ntregul, până la sfârșitul acțiunii ( din care fac parte sau mai bine zis al căror exponenți, in funcție,, sunt si unii pârâți cărora le circumscriu culpa litigiului prezent sub forma intenției directe) din care făcea parte și Munteanu Sorin fost șef al IPJ Timis, după ultima umilință, (până atunci) îndurată  de la DGA, pentru faptul că au gasit de bună cuviință să mă dojenească cu  atenționare scrisă, culmea, în legatură cu munca extrem de dificilă și laborioasă depusă în urma sesizării mele din oficiu cu privire la  gruparea organizată în sustragerea si valorificarea carburantilor din depozitul CFR Timișoara, fără să-mi ceară cel puțin un punct de vedere printr-un raport, am încercat încă odată să părăsesc ,,lupta anticorupție,, și să mă mut la IPJ Timiș.

Bineințeles că, spre deosebire de rapoartele și mutările făcute în conditiile descrise în rechizitoiul indicat, de către Munteanu Sorin șeful IPJ Timiș, mie mi-a spus că nu are funcții libere momentan ( nu va inchipuiți că am cerut specialist I, ci un II sau poate III, deși aș fi plecat de pe o funcție de specialist principal I , detalii tehnice care se reflectă in salarizare, cunoscute polițistilor) si că: mai intâi să mă mut și după aia văd ei ce funcție imi dau.

Așa cum am mai spus cu alte ocazii, nefiind de fel pentru sefii IPJ Timiș o prioritate folosirea experienței și loialității unor politisti care au inteles doar să-și facă meseria în limitele legilor și nu să fie (,,din construcție,,)  servili și clientelari beneficiilor oferite de grupurile de interese, dimpotrivă  eu fiind in situația și mai ingrată, în care, producând multe daune ,,sistemului lor,, prin cauzele instrumentate și duse la bun sfarsit spre disperaraea mai marilor dregători, foști polițiști  precum clica chestorului A. ( dar și oameni zis de afaceri, politicieni, masoni,  sau orice altă  castă) eram o piedică în calea ,, fericirii,, lor și a planurilor țesute și urzite pentru fiecare post si funcție importantă in parte .

Ironia sorții a făcut ca, rămânând în continuare fără nicio șansă de a mă scăpa de aripa aceluiași sistem din DGA, (resimțită mult mai brutal de mine la acel moment, după o hărțuire constantă încă  din 2008, de la primul dosar intrumentat,  la mai puțin de 3 săptămani de la mutare, în legătură cu corupți din IPJ  Timiș și nu numai, care protejau și profitau de ani buni de pe urma mafiei medicamentelor) prin lipsa variantelor de a fi transferat în altă parte ( trebuie să vă spun că la BCCO Timișoara am bătut cred recordul mondial al refuzului, deoarece nu am apucat nici să intru bine pe ușa comandantului domnul N. Ș.care mi-a zărit raportul in mană și mi-a spus scurt, că nu are niciun loc liber, totul durând sub un minut) tot munca depusă de mine să le de-a cea mai cruntă lovitură ( in accepțiunea lor, astfel după cum s-au exprimat și au început să caute noi ,,soluții,, la ,, problema Papa ,, si Cosmin Canavea, de data asta) astfel după cum a venit cel de-al doilea dosar in care este cercetată comanda IPJ Timis în frunte cu Sorin Munteanu.

Contextul pripei si subestimării forței grupului în cazul primului dosar, a celui de-al doilea, care le-a salvat practic amatorismul cercetărilor penale din primul și tot ceea ce putea fi și nu a mai fost, voi aloca suficient spațiu în partea a doua, unde veți înțelege dimensiunea ,,gangrenei,, instituționale și falsa autoritate publică în interesul legii prin evidențierea clară a unor complicități, unele arhicunoscute sistemului judiciar din zonă și nu numai, altele mai ascunse, dar majoritatea circumscrise interesului banului și susținerii în funcții care evident că aduc la rândul lor tot bani, chiar dacă pentru asta sunt  obligatorii protejarea unora dintre cele mai rapace grupări infractionale în domeniul produselor accizabile respectiv combustibilii ( cu gruparea Cazan-Bota protejată dinainte de cele mai memorabile momente din istoria rețelelor specializate in evaziune fiscala si spălarea banilor astfel obținuți, precum episodul de la Oradea Lele-Panait din anii 1990-2000 și  de la care s-au infruptat generații succesive de polițiști, finanțiști, procurori, etc, rezumandu-mă doar la tagma funcționarilor din autoritățile de control si prevenire a faptelor acestora), imobiliare ( in fapt preluări ilegale și pe bani puțini prin manopere  fictive de diminuare a valorilor sau invers de exagerare a despăgubirilor sau prin false reparatii denumite retrocedări,etc precum gruparea Luca Petru Adrian s.a.  Cojocari-Ciuhandu-Miuț ș.a. , fam Sarbu, Miron …) si in contrapartidă călcarea in picioare a intersului comun si principiilor legale si constituționale.

Pentru a fi și mai explicită ,,discriminarea de tratament, la momentul respectiv, dintre modul în  care un inspector sef ințelege că este în interesul instituției să facă selecția și promovarea  vă rog să aveți ingăduința de a analiza cum a procedat  Munteanu Sorin, primind presupusa pilă a doamnei europarlamentar ,,Corina Crețu,, fiind dispus ,,să muncească,, chiar și într-o zi de  duminica:

 

,,….Muntean Sorin a acceptat să-l primească pe inc. Puşcu George în audienţă şi i-a spus inculpatului Şerban Viorel să-l trimită pe Puşcu la el.

La data de 25.05.2014 la ora 12:13 inculpatul Şerban Viorel l-a apelat pe inc. Puşcu George, convorbirea având următorul conţinut:

În aceeaşi zi, inculpatul Puşcu George a mers în audienţă la cms. şef Muntean Sorin, i-a spus că vine din partea dnei europarlamentar Corina Creţu şi că doreşte să se mute la rutieră, iar Muntean Sorin i-a spus că momentan nu există locuri vacante la Biroul Poliţiei Rutiere şi că singura posibilitate este în baza unei detaşări iar pentru aceasta fiind nevoie de întocmirea unei note de fundamentare.

În continuare, inculpatul Puşcu George l-a apelat pe inc. Şerban Viorel i-a spus că a fost la dl. Muntean Sorin şi că acesta a spus „că se rezolvă.”

În cursul lunii iunie 2014 inculpatul Şerban Viorel l-a apelat pe inc.  Puşcu George şi i-a spus că urmează să se deplaseze în Timişoara iar cu această ocazie să-i dea şi banii în schimbul influenţei exercitate în favoarea sa pentru transferul său la rutieră, respectiv suma de 500 de euro.

Inculpatul Puşcu George a refuzat să-i dea banii spunându-i că încă nu a fost transferat şi că a fost doar detaşat, iar banii îi da doar după ce se va muta efectiv.

            Inculpatul Şerban Viorel a recunoscut toate faptele reţinute în sarcina sa, detaliile redate în cuprinsul declaraţiei coroborându-se întru-totul cu declaraţiile martorilor şi cu celelalte mijloace de probă administrate.

„PUŞCU GEORGE: Alo? Te aud.

ŞERBAN VIOREL: Du-te repede cu un raport, la domnul inspector-şef Munteanu, că te aşteaptă astăzi! Şi îi spui că din partea doamnei Corina Creţu, că te aşteaptă, că vorbi doamna Corina.

PUŞCU GEORGE: Auzi boss, azi e duminică, că sunt alegerile.

ŞERBAN VIOREL: Băi, nu auzi că te aşteaptă, că e la Inspectorat?! Fă un raport, că vrei la Circulaţie… că te aşteaptă. Zise că te ajută.

PUŞCU GEORGE: Bine.

ŞERBAN VIOREL: Deci, du-te azi şi vezi… fii atent!

PUŞCU GEORGE: Da?

ŞERBAN VIOREL: Bagă cartela… vezi că mi-am băgat cartela. Ia notează numărul!

PUŞCU GEORGE: Stai puţin!

ŞERBAN VIOREL: Stai că nu ştiu numărul pe dinafară. Stai puţin! O secundă! Că o arunc astăzi. 0747559776 (n.n. prepaid).

PUŞCU GEORGE: Da, bine.

ŞERBAN VIOREL: Stai puţin! Tu ai băgat numărul?

PUŞCU GEORGE: Da, da. Imediat o să… pot să te sun eu de pe ăla?

ŞERBAN VIOREL: Da. Nu, nu. Tu ai numărul lui… Nu, sună-mă pe numărul ăsta, pe Vodafone.

PUŞCU GEORGE: Aha, bine.

ŞERBAN VIOREL: Pe ăsta, deocamdată. Că lăsai telefonul acasă. Pe ăla. Da?

PUŞCU GEORGE: Bine

ŞERBAN VIOREL: Hai, sună-mă repede, acum!

PUŞCU GEORGE: Ciao!

ŞERBAN VIOREL: Bine.”

În aceeaşi zi, inculpatul Puşcu George a mers în audienţă la cms. şef Muntean Sorin, i-a spus că vine din partea dnei europarlamentar Corina Creţu şi că doreşte să se mute la rutieră, iar Muntean Sorin i-a spus că momentan nu există locuri vacante la Biroul Poliţiei Rutiere şi că singura posibilitate este în baza unei detaşări iar pentru aceasta fiind nevoie de întocmirea unei note de fundamentare.

În continuare, inculpatul Puşcu George l-a apelat pe inc. Şerban Viorel i-a spus că a fost la dl. Muntean Sorin şi că acesta a spus „că se rezolvă.”,,

Același Munteanu Petru Sorin care în același an, din ordinul acelorași factori externi perturbatori (prin voința aservită si credința jurată lor de cei puși in funcții care presupun incălcarea unui alt jurămant de credintă depus la incadrare-noțiuni abstracte si aberații de-ale câtorva, printre care și eu, cum ar zice ei ) hărtuia psihologic și îi desființa postul, cariera și chiar viața unui simplu agent, despre  care au decis Ei,  că  s-a pus în calea fericirii Lor prin simpla realizare a unor sarcini de serviciu in conformitate cu prevederile legale.

L-au intimidat, au trimis psihologii să-l determine să se mute, i-au desființat postul, l-au mutat în altă localitate, au intervenit să-i fie dată soția afară de la serviciu și i-au scos si copiii din trupa de dansuri folclorice.

Cam astea sunt riscurile pe care trebuie să le îndure un funcționar, polițist, când decide că trebuie să-și facă meseria corect si să nu iși incalce principiile si calitatea de ființă umană  (uneori, prin gravitatea abuzurilor pe care si le-ar fi dorit acești șefi să le facă el, agentul).

Faptul că nu este o atitudine izolată a unui fost Inspector sef al IPJ Timiș, sau a unei garnituri intregi de comandanți, oarecum devoalată asupra bunelor intenții în raport cu interesul instituției, astfel după cum se poate constata și din rechizitoriul întocmit  la inceputul acestui an în dosarul 87/P/2015 al DNA ST Timișoara, vă rog să aveți în vedere și rechizitoriul magistratilor militari de mai sus, unde se poate vedea că atitudinea față de gestionarea corectă a resurselor umane în MAI este deturnată spre sistemul paralel (relevat după  forțele mele limitate, cu cercul vicios creat și care din păcate nu  s-a rupt si nu văd un interes in prezent în acest sens) chiar de la nivelul funcției celei mai mari în minister din punct de vedere al competențelor specializate in domeniu HR, directorul Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a M.A.I., (chestor de poliţie Ion BURCIU).

Concluziile, dar mai ales (re)acțiunile…fiecare, după posibilități!

,,  Corupții pe timp de pace sunt trădătorii pe timp de război!,,…o ,,cugetare,,  a mea mai veche, dar actuală din păcate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *