,,Henri III et sa cour,,

,,o Duma de Alexandre, ia :,,

Fiecare ,,scandal public,, care aduce în atenția presei câte un caz de abuz al autorităților, colateral de păgubit și suferința lui personală, aduce, de fiecare dată, și speranța sau, după caz, scepticismul fiecărui cetățean interesat de evoluția societății în care iși duce traiul de zi cu zi sau, mai precis, curiozitatea să vadă dacă statul  de drept poate asigura o reparație și o reinstaurare a principiilor legale fundamentale ori va da greș, din nou, tratând cel mult efectul prin găsirea unui țap ispășitor și nicidecum cauza vulnerabilităților.

Deși poate majoritatea ,,urmăritorilor,, vor comenta, conform obișnuinței actuale, pro sau contra în subsolul articolelor care ,,dezbat,, subiectul în funcție de un interes sau altul (și mă refer la poziționările diferitelor entități media care emit ,,judecata,, ) sau poate chiar (rareori) prin care autorul chiar iși exprimă o părere bazată  pe experiența, informațiile și instinctul jurnalistic acumulat după  sute de ,,crize mediatice,, , asemănătoare prin intensitatea cu care debutează, totuși, în final concluzionăm majoritatea, deopotrivă autor și cititori, că autoritățile au eșuat lamentabil, din nou, în recuperarea principiului de drept subiectiv încălcat și propus spre reabilitare prin discursul public ( oricare ar fi el: legat de proprietate, de egalitate în fața legii, de muncă, de sănătate, în cele din urmă, la viață și un trai descris în general ca decent, raportându-ne la sistemul de valori proxim, european), astfel că vor zice resemnați:

Asta e, suntem în România…. suntem tot acolo de unde am plecat, practic nu s-a  întâmplat nimic nou și nici nu ne așteptam defel.

 

Greșit! Total greșit!

 

Cu fiecare eșec  sau tărăgănare a unui deznodământ onest al fiecărui abuz în parte, cel mai adesea până la apariția altuia, de un ,,breaking news,, și mai asurzitor, statul și autoritatea nu rămân nici cel puțin în punctul în care se aflau înainte de eveniment.

Se scufundă strat cu strat, caz cu caz, criză cu criză și mai mult în tenebrele unei societăți din ce în ce mai sufocate de obscurantism, de oportunismul cu efectele lui imprevizibile ale unor deținători de feude particulare unor zone sau domenii de interes exclusiv mercantil.

In concret, apelez pentru început la exemplul ultimului ,,scandal mediatic,, binecunoscut tuturor celor autointitulați activi și interesați de destinul nației, legat de impotența autorităților de a cerceta, interveni si comunica eficient si transparent, dar mai ales moralizator și preventiv poate pe viitor, la  ,,cazul,, adopției internaționale care a polarizat (evident) și de această dată România in cele două tabere.

Propununerea mea asupra perspectivei de analiză a situației vine tocmai în scop ,,pacificator,, , de reconciliere și uniune a așteptărilor din jalba nescrisă dar cerută de toți a nu fi clasată prin efectul clar al trecerii timpului: uitarea.

Nu, în urma plecării acelei fetițe spre ,,tărâmul făgăduinței,, ( care, după cum am putut vedea la emisiunile de profil ,,talk-show,, moderate majestuos pe fundal muzical manipulatoriu, deși nu cred că mai era necesar pentru a sublinia amărăciunea și deziluzia participanților provitori față de ineficiența și amatorismul unor instituții și managerii acestora în raport cu deciziile lor de acțiune) NU, nu ne întoarcem unde eram și eventual plusăm afirmând, ipocrit (sau poate nu ), că vom încerca să clădim o autoritate și instituții mult mai eficiente prin tot felul de măsuri, proceduri sau poate chiar și legi.

Asta pentru că în timp ce noi reținem din toată povestea si alocuțiunea publică a guvernanților doar ideea de ,,poate,, : …,,poate data viitoare vom fi mai pregătiți, mai atenți, mai determinați,,  în subteranul tenebros lucruri cât se poate de concrete deja s-au întîmplat.

Și nu în ideea de speranță și optimism al unui viitor stat de drept mai performant, mai democratic, ci tocmai în sensul opus.

Pentru că, așa cum o astfel de criză ( generată de evidente abuzuri și fără ,,consimțământul,, scris al justiției) testează autoritatea statului, în același timp testează și legăturile mafiote, omerta și protejarea reciprocă în cadrul  grupului compus ad-hoc și ,,mult mai operativ,, decât oficialii,  din diferiți actori, (funcționari,  dar nu numai ei cât mai ales autorii sau susținătorii lor nelipsiți din păcate din ,,procedura de promovare în funcțiile publice din România ,, , în special ai celor cu poziție importantă în organigrama decizională a statului) participanți direct  sau mijlocit la cel puțin  unul din actele care compun puzzle-ul întregului eveniment.

Cu aceeași ocazie află și asistentul (maternal) dacă susținerea sefului său, cointeresat de fiecare dată când a existat oportunitatea unor avantaje personale reciproc avantajoase, a fost doar de complezență sau e una trainică. La fel si șeful, în legătură cu ceilalți sefi ai organelor intitulate  ,,de control,, , se dumirește acum dacă pe viitor mai merită ,, investit,, în unul sau altul, având în vedere că el a ,, ajutat,, la ,,adopția rapidă si gemelară,, a unuia sau la achiziția publică de la firma nevestei altuia. Impreună se duc să vadă dacă ,,organul de urmărire penală desemnat cu ancheta,, chiar e ,,om de onoare,, sau doar i-a plăcut anturajul la grătar sau la pescuit  pe cli(..)suri și o să pună o vorbă bună mai departe, la seful lui. Că dacă tot cere opinia publică și presa o investigație, o cercetare, să nu o bage cu art 289, ci cu 297…că văd ei după aia, dacă chiar e momentan groasă, pe instanță. Eventual să îl bage și pe ăla care s-a opus inițial semnării și achiesării la opinia șefului… nu știu, poate ceva legat de o vinovăție a întârzierii emiterii unui act ( nu că ăsta nu ar fi de fapt funcționarul ăla care încearcă prin toată birocrația să iși facă cât mai bine treaba și să analizeze obiectiv situația, dar cum el e cel mai încărcat cu lucrări, nefiind nici angajat din pila șefului, tot  nu a respectat el un termen, ceva acolo…)

Alții, pe altă parte, se întâlnesc să vadă cum o dreg cu pașaportul, că de!, ceea ce se putea considera cel mult o ,,abatere,, ușor de acoperit de nașul-șef până când cu smucirea fetiței și ,,smintirea,, tuturor privitorilor, s-a transformat între timp în problemă de ,,siguranță națională a parteneriatului euro atlantic,, fix în ,,prime time,, așa că, trebuie să se  pună de acord ,,cum s-o dea,,  și cu faptul că în poveste apare și colegul de tenis (al sefului–naș de mai înainte) de la sistemul de mentenanță al ,,sistemului critic,, , care asigură totodată și numărătoarea paralelă din patru în patru ani. Deoarece, ceea ce a părut inițial o idee bună prin prezentarea  ,,situației emiterii de urgență a pașaportului,, ca fiind o problemă serioasă  ,,de servicii,, cu  care l-ar convinge pe ala de la ghișeu să faca falsul intelectual, acum dă de furcă și mai mult prietenului lucrător la ,,parchet,, ( acum fiind vorba de declinare la colegii, agenți guvernamentali de veghere asupra ordinii de drept cu epoleți, de la parchetul ne-public…ceva de …,,după calitatea persoanei,,…oricum află exact mai târziu, la masa de prânz).

Până la urmă, ce mare scofală că ,,beneficiarul serviciului public comunitar,,  nu a fost prezent decât printr-o aminitre de pe whatsapp?!Nu?!

In timp ce erau aproape toți ( că șeful de filială are alegeri și trebuie să îi ,,primească,,  pe ,,duamna,, și ,,domnul,, care cer capete de pus pe tavă ,,pe altarul dreptății, justiției,,… și așa are ocazia să explice și ,,punctul lui de vedere legat de eveniment,, cu ocazia alegerilor locale interne și să-și reafirme totodată și suținerea ,,la președinte,, cu toți cei 23 de primari de incredere, dar si cu cei 5  de la deconcentrate, că cu al șaselea e cam certat și a mai și dat la presă niște lucruri  legate de ,,beleaua asta,, , dar cu asigurarea că îl va împăca și pe acesta dacă o va numi în final pe ,,nepoată,,  sefă la ,,cultură,,)  pe la ,,șprițul obișnuit de prânz,, , un pic mai abatuți decât de obicei, ,,patronul,, restaurantului care ,,îi omenește,, de obicei ( din simpatie, moca..) le dă cumva, ,,din viață,, , soluția:

,,Pai nu așa a fost si cu italianul ăla de mi-ai făcut atunci pașaport la aia mică a lui, când se despărțise de beleau de nevastăsa  și fugise de acasa cu copilul. L-a luat după ce ți-am adus eu actele și poza, când a venit în țară și mi-a zis colegul tău, ca tu erai  în dubai cu chelnerița aia bună a mea, că dacă e , face el un fel de proces verbal că l-a văzut personal când a venit să ia pașaportul, dar a zis că il ține așa… până te intorci tu și dacă nu zice nimeni nimic, asta e… il rupe.,,

,,Perfect, asta e!….. dai o masă mare mâine că mi-ai dat ideea, patroane!

 O să vorbim prin ,,prietenul avocat,,, să o aducă pe ,,a  mică,, la ridicarea pașaportului și practic…. ce mare belea, doar am vazut-o, e in viață, eventual ii mai facem o poza sa fie în sistem, că așa o scoate mai usor și ăla după trei, patru ani de anchetă, hai ..poate cel mult o amânare a executării pedepsei-fără interdicția exercitării fucției, Doamne ferește!-și eventual o mustrare lu ăla de la implementare, dar vorbesc eu cu el, ii dau o primă inainte de pensionare. Oricum, dacă vor pe cineva îl dau fără nicio problemă pe ăla care a înregistrat la poartă în registru că a fost doar un părinte și a semnat pentru copil si celălat soț… și nici nu a vrut să îl ștearga pe ,,omul nostru,, care l-a adus pe părinte. Mi-a făcut oricum prea multe figuri din astea. Când l-am rugat să fie și el de treaba si sa o lase mai moale cu strictețea. I-am spus ca nu il vad bine…dar nu a vrut să vină la tine la masa cu noi, cică nu manâncă el de la traficanții de migranți, auzi?! Oricum fac o ,,reorganizare de organigramp,, și îi desființez postul..După aia pot să il angajez și pe fiu-tu patroane..numai bine termină facultatea și doar nu vrea să practice ,,horticultura,, ..

 

Pentru că pare  că am dezvoltat cu toții un sistem de ,,autoprotecție,, prin negarea realității, voi ,,afirma,,  că discuțiile si relațiile nu sunt ,,decât un pamflet,, , fiind evident  că nu aveam cum să particip la fiecare negociere în parte. Evident în primul rând pentru că majoritatea nu suntem nicidecum ,,genul,, lor și nu ne-ar fi primit pe niciunul, în niciun ,,grup,, indiferent în care județ sau domeniu s-ar putea produce ,,abuzul,, , decât dacă ne-am fi dovedit anterior ,, utilitatea,, rapacitatea dar mai ales ,,loialitatea,,  în astfel de situații: ,, de criză a sistemului,,.

Las creativității fiecăruia, (poate și  din experiențe reale personale ) construirea ,,pamfletului,, discuțiilor și negocierilor din spatele altor ,,crize mediatice,,  celebre, acoperite prin uitare sau de noi și noi abuzuri, rămase vii doar în mintea ,,beneficiarilor,, direcți, care au mai adăugat ulterior pleiadei de sentimente și emoții  încă unul : umilința! Pentru  că nici după ani buni nu au fost lămurite cauzele, poate cel mult unele efecte cu țapii ispășitori aferenți, după lungi și lungi insistențe asimilate deja stereotipar procesomaniei. Umilința statului!

Imaginați-vă, pe baza datelor  concrete și reale ale autorilor cunoscuți public, dar mai ales susținătorii acestora necunoscuți chiar tuturor( prin selecția atentă și a unor publicații, de a nu ,,defăima,, autorii morali public, însă motivul principal, tot) din lipsă de autoritate statală, cazuri precum incendiul de la maternitate, colectiv, august, cioclii de la ambulanță, ,,pârdalnicul,, de card de sanatate, s.a. și poate vom reuși printr-un efort comun să aflăm acum și nu peste 40 de ani, din arhive desecretizate în vreme de campanie electorală, legaturile subterane care au ieșit și mai intărite și mai motivate și mai încrezătoare în sistemul ,,lor,, de acțiune… ,,pe invers,, cu intersul națiunii, din păcate.

Totuși, mai există funcționari care încă mai au puterea, tăria și determinarea de a vă ,,revela,, sisteme asemănătoare ( sau poate și mai abile și închegate) și tocmai de aceea avem obligația doar și să ii ascultăm până la capăt.

Ce vom face după aceea? ,,E clar,, că vom comenta, (conform statisticii ,,analytica,, , gestionate abil de cunoscatori externi ,,interesului nostru,,) în subsolul articolelor,  pro sau contra și ne vom polariza, din nou, în două sau mai multe tabere, din păcate!

Sau poate data viitoare vom cere cu toții să vedem și cum a fost produs ,,filmul,, ,  nu doar actorii din afișul promovat de ,,regizori,,! Sau, mai bine, cine a încasat beneficiile și a fost ,,reevaluat,, ca… ,,de încredere,,…(pentru noi și noi ,,matrapazlâcuri cu cerc închis,,?

După ce veți rememora și analiza deznodământul tuturor scandalurilor de abuz care vă vin în minte și dacă cei care vor fi interesati în continuare să nu piardă cumva ,,breaking news-ul,, cu intersecția sau gardul după care s-a mai pupat sau aruncat pampers-ul odraslei ,,repatriata din autoexilul costarican,, vor fi ,,majoritari în rating,,  , toate aceste exerciții de imaginație și democrație nu vor mai fi avut niciun rost.

,,Toți pentru unu și unu pentru toți!,,…

….niciunul și pentru țară, din păcate!

Un răspuns la „,,Henri III et sa cour,,”

  1. Achiesez la tot ceea ce ați publicat!
    Vă doresc mult spor în cariera de publicist şi mulți ani luminoşi!!!!!!!
    Cu deosebită stimă şi aleasă considerație, C.Sorescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *